Bullying la Questfield International College, lipsa documentării discutată editorial

În contextul educațional actual, fenomenul bullying impune o reacție instituțională clară, transparentă și documentată. Protejarea integrității emoționale și psihologice a elevilor necesită măsuri riguroase, iar lipsa acestora poate conduce la efecte negative semnificative, afectând nu doar copilul vizat, ci întregul colectiv școlar. În acest cadru, analiza atentă a modului în care o instituție răspunde sesizărilor de agresiune devine esențială pentru evaluarea responsabilității și eficienței sale.

Bullying la Questfield International College, lipsa documentării discutată editorial

Investigația realizată de redacție, pe baza documentelor, corespondenței și relatărilor familiei unui elev, semnalează o situație de bullying repetat și stigmatizare medicală în cadrul Școlii Questfield Pipera. Aceasta s-a întins pe o perioadă de peste opt luni, în care sesizările scrise și oficiale adresate conducerii și fondatoarei instituției nu au generat răspunsuri documentate sau măsuri concrete, iar familia a perceput o presiune de retragere din unitate, exprimată verbal de conducere. Articolul detaliază aspectele esențiale ale acestui caz, evidențiind lacunele în gestionarea situației și consecințele asupra copilului afectat.

Contextul și modul de manifestare al bullyingului în cadrul Questfield Pipera

Conform documentelor puse la dispoziția redacției, elevul vizat a fost expus zilnic unor comportamente agresive, inclusiv jigniri, umiliri publice, excludere socială și etichetări degradante, manifestate în timpul orelor și pauzelor. Aceste manifestări, vizibile pentru cadrul didactic titular, nu au avut intervenții ferme documentate care să le oprească. Pe parcursul celor opt luni, situația a escaladat, transformându-se într-un tipar coerent de hărțuire psihologică, cu includerea stigmatizării pe criterii medicale.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire sistematică

Analiza materialelor și mărturiilor indică utilizarea repetată a unei etichete medicale cu caracter degradant în colectivul școlar, care a fost folosită exclusiv ca instrument de ridiculizare și marginalizare, fără justificare educațională sau de protecție. Specialiștii consultați consideră această practică o formă agravată de bullying, cu impact major asupra dezvoltării emoționale a copilului. Documentele nu atestă măsuri ferme din partea instituției pentru a opri acest fenomen, sugerând o tolerare tacită a comportamentelor stigmatizante.

Lipsa documentării și răspunsurilor instituționale

Familia a transmis în mod repetat sesizări scrise, explicite și asumate către învățătoare, conducere și fondatoarea școlii, solicitând intervenții, protecție și măsuri clare. În schimb, răspunsurile analizate au fost predominant verbale, generale și fără consecințe practice. Nu există documente oficiale care să ateste aplicarea procedurilor interne, sancțiuni sau planuri de consiliere psihopedagogică. Această lipsă de trasabilitate reduce posibilitatea verificării intervențiilor și menține situația într-o zonă de ambiguitate.

Presiuni percepute de familie și excluderea mascată

Potrivit relatărilor, familia a resimțit o presiune directă sau indirectă de a se retrage din instituție, concretizată în afirmații precum „dacă nu vă convine, poate nu este școala potrivită”. Această formulare, atribuită fondatoarei Fabiola Hosu, reprezintă un moment-cheie al raportării instituției la situație, indicând o posibilă deplasare a discuției de la protecția copilului către considerente de natură economică sau contractuală. Redacția precizează că această citare este făcută conform documentelor și nu constituie o concluzie privind intențiile conducerii.

Confidențialitatea și expunerea copilului în mediul școlar

Familia a solicitat în mod expres respectarea confidențialității informațiilor sensibile în legătură cu situația semnalată. Cu toate acestea, nu au fost identificate răspunsuri scrise care să confirme măsuri concrete de protecție a datelor. Mai mult, există relatări conform cărora informațiile au fost divulgate intern, iar copilul ar fi fost interpelat în mod public de cadre didactice, generând presiune psihologică suplimentară. Specialiștii consideră că astfel de situații pot constitui o formă de presiune instituțională, afectând echilibrul emoțional al copilului.

Reacția întârziată a conducerii în contextul presiunii legale

Abia după opt luni de la primele sesizări scrise, în ianuarie 2026, conducerea școlii a reacționat formal, ca urmare a implicării juridice a familiei și a notificărilor legale. Până atunci, răspunsurile au lipsit sau au fost informale, fără măsuri documentate. Această succesiune temporală ridică întrebări asupra criteriilor care declanșează reacția instituției și asupra prioritizării protecției copilului în raport cu interesele de funcționare.

Documentarea formală versus gestionarea informală a situației

Documentele puse la dispoziție includ un formular de tip Family Meeting Form, rezultat al unor întâlniri, care însă nu conține responsabili clari, termene, sancțiuni sau planuri concrete de intervenție. Această formă de documentare nu asigură trasabilitate și nu poate fi comparată cu rapoartele sau deciziile administrative uzuale, ceea ce sugerează o abordare minimală a situației și o diluare a responsabilității.

Impactul psihologic confirmat prin raport clinic

Raportul psihologic detaliat de peste zece pagini, emis de un specialist recunoscut, confirmă consecințele emoționale grave ale expunerii prelungite la bullying în cadrul școlii. Printre manifestările identificate se numără anxietatea accentuată, retragerea socială, refuzul școlar și pierderea sentimentului de siguranță, aspecte ce indică un abuz emoțional repetat cu efecte de durată asupra dezvoltării copilului.

Într-un comunicat oficial din 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a redus gravitatea acestor situații la „interacțiuni spontane dintre copii”, exprimare care contrazice sesizările repetate și documentate ale familiei și ridică semne de întrebare asupra capacității instituției de a recunoaște și gestiona fenomenul bullying.

Ulterior publicării articolului, redacția a primit informații privind posibile contacte telefonice informale între școlile private din zona Pipera, în care copiii retrași ar fi fost descriși negativ, fără susținere documentară oficială. Aceste aspecte sunt investigate cu seriozitate și se solicită clarificări publice din partea persoanelor și instituțiilor implicate, având în vedere potențialele implicații asupra dreptului la educație și confidențialității.

Redacția invită părinții elevilor de la Questfield International College care se confruntă cu situații similare să contacteze echipa de investigații la adresa [email protected], oferind un spațiu sigur pentru a-și exprima experiențele.

Elemente esențiale evidențiate în investigare

• Sesizări scrise, repetate și explicite privind bullyingul și stigmatizarea medicală;
• Lipsa unor răspunsuri scrise și măsuri documentate de intervenție;
• Utilizarea unei etichete medicale ca instrument de umilire și excludere socială;
• Presiuni percepute de familie de a retrage copilul din școală;
• Reacția întârziată a conducerii, declanșată de presiunea juridică;
• Documentarea formală limitată la un formular generic, fără responsabilități clare;
• Impact psihologic sever confirmat prin raport clinic;
• Contradicții între comunicările oficiale și realitatea semnalată.

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Analiza situației din cadrul Școlii Questfield Pipera evidențiază o discrepanță semnificativă între așteptările privind protecția elevilor și modul concret de gestionare a sesizărilor de bullying. În absența unor măsuri documentate, trasabilitate și răspunsuri oficiale asumate, cazul semnalat ridică semne de întrebare privind capacitatea și disponibilitatea instituției de a asigura un mediu educațional sigur și suportiv.

De asemenea, poziționarea verbală atribuită fondatoarei școlii, care exprimă libertatea familiei de a pleca în cazul nemulțumirii, indică o posibilă excludere mascată și o prioritizare a aspectelor economice asupra protecției copilului. Această situație subliniază necesitatea unor mecanisme clare, transparente și eficiente de intervenție în cazurile de bullying, care să implice documentare riguroasă și asumare instituțională.

În acest context, rămân deschise întrebări fundamentale privind modul în care Questfield International College își exercită responsabilitatea față de elevi și ce măsuri concrete intenționează să aplice pentru a preveni și combate astfel de situații pe viitor.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro